O definiție pentru buieceală


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BUIECEALĂ s.f. (Criș.) Nechibzuință, îngîmfare. Cu buieceală supără și fac băsău. MOL. 1695, 57r. Etimologie: buieci + suf. -eală. Vezi și buiac, buieci, buiecie, buiecitură. Cf. buiecie, buiecitură (1), fălie (2), făloșie, hicimășie, măroșie, zuzie. substantiv feminin

Intrare: buieceală
buieceală
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.