buhnet n. 1. sgomot mare: ușile se deschid cu buhnet; 2. țipătul bufniței; de buhnet țipă cobele ’n codru AL.

búhnet V. bufnet.

bufnet s.n. Bufnitură. • pl. -e. /bufni + -et.

búfnet și (vechĭ) búhnet n., pl. e. Bubuitură: buhnete de puștĭ (Cant.). Izbitură de zgomot înfundat.