2 intrări

2 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

buduli vt [At: VICIU, GL / Pzi: budul / E: mg (el)bódulni] (Mgm) A răscoli.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

buduli, budulesc, vb. IV (reg.) a scotoci, a răscoli.

Intrare: budulit
budulit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • budulit
  • budulitul
  • budulitu‑
  • buduli
  • budulita
plural
  • buduliți
  • buduliții
  • budulite
  • budulitele
genitiv-dativ singular
  • budulit
  • budulitului
  • budulite
  • budulitei
plural
  • buduliți
  • buduliților
  • budulite
  • budulitelor
vocativ singular
plural
Intrare: buduli
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • buduli
  • budulire
  • budulit
  • budulitu‑
  • budulind
  • budulindu‑
singular plural
  • budulește
  • buduliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • budulesc
(să)
  • budulesc
  • buduleam
  • budulii
  • budulisem
a II-a (tu)
  • budulești
(să)
  • budulești
  • buduleai
  • buduliși
  • buduliseși
a III-a (el, ea)
  • budulește
(să)
  • budulească
  • budulea
  • buduli
  • budulise
plural I (noi)
  • budulim
(să)
  • budulim
  • buduleam
  • budulirăm
  • buduliserăm
  • budulisem
a II-a (voi)
  • buduliți
(să)
  • buduliți
  • buduleați
  • budulirăți
  • buduliserăți
  • buduliseți
a III-a (ei, ele)
  • budulesc
(să)
  • budulească
  • buduleau
  • buduli
  • buduliseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)