3 definiții pentru buciumașă
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BUCIUMÁȘ, -Ă, buciumași, -e, s. m. și f. Persoană care buciumă. – Bucium1 + suf. -aș.
BUCIUMÁȘ, -Ă, buciumași, -e, s. m. și f. Persoană care buciumă. – Bucium1 + suf. -aș.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
buciumáșă s. f., art. buciumáșa, g.-d. art. buciumáșei; pl. buciumáșe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
buciumáșă s. f., g.-d. art. buciumáșei; pl. buciumáșe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: buciumașă
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
buciumaș, -ă buciumașă
- 1. Persoană care buciumă.surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exempleexemple
- Domnul a dat poruncă buciumașilor să sune pe cei risipiți. SADOVEANU, O. I 5.surse: DLRLC
- Buciumașii, fluierașii și surlașii răsunau alai mare. DELAVRANCEA, S.100.surse: DLRLC
-
etimologie:
- Bucium + sufix -aș.surse: DEX '09 DEX '98