2 intrări

9 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BUCHIRISI, buchirisesc, vb. IV. Tranz. și intranz. (Rar) A buchisi (2). – Bucher + suf. -isi.

BUCHIRISI, buchirisesc, vb. IV. Tranz. și intranz. (Rar) A buchisi (2). – Bucher + suf. -isi.

buchirisi vb. IV. tr., intr. (înv.) A învăța cu dificultate și cu scrupulozitate; a buchisi. A jertfit odihna multor nopți, buchirisind pînă la miezul nopții (CE. PETR.). • prez. ind -esc. /bucher + -isi.

BUCHIRISI, buchirisesc, vb. IV, Intranz. (Rar) A învăța cu mare osteneală, cu multă trudă; a buchisi. A jertfit odihna multor nopți, buchirisind pînă la miezul nopții cu dicționarul italiano-romîn alături. PETRESCU, O. P. I 153.

BUCHIRISI, buchirisesc, vb. IV. Intranz. (Rar) A citi sau a învăța cu mare osteneală sau cu migală. – Din bucher + suf. -isi.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

buchirisi (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. buchirisesc, 3 sg. buchirisește, imperf. 1 buchiriseam; conj. prez. 1 sg. să buchirisesc, 3 să buchirisească

buchirisi (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. buchirisesc, imperf. 3 sg. buchirisea; conj. prez. 3 să buchirisească

buchirisi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. buchirisesc, imperf. 3 sg. buchirisea; conj. prez. 3 sg. și pl. buchirisească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BUCHIRISI vb. v. bucheri, silabisi.

Intrare: buchirisit
buchirisit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • buchirisit
  • buchirisitul
  • buchirisitu‑
  • buchirisi
  • buchirisita
plural
  • buchirisiți
  • buchirisiții
  • buchirisite
  • buchirisitele
genitiv-dativ singular
  • buchirisit
  • buchirisitului
  • buchirisite
  • buchirisitei
plural
  • buchirisiți
  • buchirisiților
  • buchirisite
  • buchirisitelor
vocativ singular
plural
Intrare: buchirisi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • buchirisi
  • buchirisire
  • buchirisit
  • buchirisitu‑
  • buchirisind
  • buchirisindu‑
singular plural
  • buchirisește
  • buchirisiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • buchirisesc
(să)
  • buchirisesc
  • buchiriseam
  • buchirisii
  • buchirisisem
a II-a (tu)
  • buchirisești
(să)
  • buchirisești
  • buchiriseai
  • buchirisiși
  • buchirisiseși
a III-a (el, ea)
  • buchirisește
(să)
  • buchirisească
  • buchirisea
  • buchirisi
  • buchirisise
plural I (noi)
  • buchirisim
(să)
  • buchirisim
  • buchiriseam
  • buchirisirăm
  • buchirisiserăm
  • buchirisisem
a II-a (voi)
  • buchirisiți
(să)
  • buchirisiți
  • buchiriseați
  • buchirisirăți
  • buchirisiserăți
  • buchirisiseți
a III-a (ei, ele)
  • buchirisesc
(să)
  • buchirisească
  • buchiriseau
  • buchirisi
  • buchirisiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

buchirisi, buchirisescverb

  • 1. rar A învăța cu mare osteneală, cu multă trudă; a buchisi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote A jertfit odihna multor nopți, buchirisind pînă la miezul nopții cu dicționarul italiano-romîn alături. PETRESCU, O. P. I 153. DLRLC
etimologie:
  • Bucher + sufix -isi. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.