3 definiții pentru bubușoară
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
bubușoară sf [At: DDRF / Pl: ~re / E: bubă + -ușoară] 1-2 Bubă1 (mică).
BUBUȘOÁRĂ, bubușoare. s. f. Bubuliță. Vacile... fac pe țîțe... niște bubușoare. ȘEZ. IV 127.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
bubușoáră și bubúță f., pl. e. Bubuliță.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: bubușoară
bubușoară substantiv feminin
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
bubușoară
- 1. bubulițăsurse: DLRLC un exempluexemple
- Vacile... fac pe țîțe... niște bubușoare. ȘEZ. IV 127.surse: DLRLC
-