3 intrări

16 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BUȘ, (1) buși, s. m. (2) bușuri, s. n. 1. S. m. (Pop.) Pumn. ◊ (În expr.) În patru buși = în patru labe. De-a bușilea = pe brânci. 2. S. n. (Înv.) Lovitură puternică dată cu pumnii. [Formă gramaticală: (în expr.) bușilea] – Din buși2.

buș1 [At: ANON. CAR. / Pl: ~e, ~uri / E: nct] (Pop) 1 sm (Mpl) Pumn. 2 sm, sn (Îlav) În patru ~i sau de-a ~le(a) În patru labe. 3 sm (Pex; lpl) Lovitură puternică. 4 sm Pietricele folosite într-un joc numit în buși. 5 sm (Reg) Pământ strâns laolaltă.

buș3, ~ă a [At: T. DINU, Ț.O., ap. DA ms / Pl: ~i, ~e / E: nct] (Olt) Roșcat.

buș2 sm [At: G. GIUGLEA, ap. DA / Pl: ~i / E: lat byssus] (Îrg) Ciorap gros de lână, lucrat, de obicei, cu un singur cârlig.

bușái sn [At: TDRG / Pl: ? / E: buși] (Pop) Lovitură puternică (cu pumnul).

BUȘI1 s. m. pl. (În expr.) În patru buși = în patru labe. De-a bușilea = pe brânci. [Formă gramaticală: (în expr.) bușilea] – Din buși2.

BUȘI1 s. m. pl. (Numai în loc. adv.) În patru buși = sprijinit pe mîini și pe picioare, în patru labe. [Copiii mici] se lăsau încet-încet și rîdeau iar, cînd se vedeau în patru buși la pămînt, scăpați de amețeala statului în picioare. SANDU-ALDEA, U. P. 160. (În legătură cu verbe de mișcare) De-a bușilea (sau bușite, bușele) = pe brînci. Cățărîndu-se din stei în stei, mai d-a bușele... se urcă deasupra muntelui. ISPIRESCU, L. 195. – Forme gramaticale: bușilea, bușile, bușele.

BUȘI1 s. m. pl. (În expr.) În patru buși = în patru labe. De-a bușilea = pe brînci. [Formă gramaticală: (în expr.) bușilea] – Comp. bg. buša „a lovi cu pumnul”.

BUȘI ~ m. la pl. 1): În patru ~ în patru labe. 2): De-a bușilea târându-se pe brânci. /v. a buși

buș m. pumn, numai în locuțiunea: a merge de-a bușile, pe mâini si pe picioare (cum umblă pruncii). [Vechiu-rom. buș, pumn (Dosofteiu), sens păstrat de formele derivate: probabil de origină onomatopeică].

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!buș1 (pumn, joc, ciorap) (pop.) s. m., pl. buși

buș2 (lovitură) (înv.) s. n., pl. bușuri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Intrare: Bușu
Bușu nume propriu
nume propriu (I3)
  • Bușu
Intrare: buș (lovitură)
buș2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • buș
  • bușul
  • bușu‑
plural
  • bușuri
  • bușurile
genitiv-dativ singular
  • buș
  • bușului
plural
  • bușuri
  • bușurilor
vocativ singular
plural
Intrare: buș (pumn)
buș1 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • buș
  • bușul
  • bușu‑
plural
  • buși
  • bușii
genitiv-dativ singular
  • buș
  • bușului
plural
  • buși
  • bușilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

buș, bușurisubstantiv neutru

  • 1. învechit Lovitură puternică dată cu pumnii. DEX '09
etimologie:

buș, bușisubstantiv masculin

  • 1. popular Pumn. DEX '09
    sinonime: pumn
    • chat_bubble În patru buși = în patru labe. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote [Copiii mici] se lăsau încet-încet și rîdeau iar, cînd se vedeau în patru buși la pămînt, scăpați de amețeala statului în picioare. SANDU-ALDEA, U. P. 160. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.