9 definiții pentru bușeală


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bușea sf [At: DEX2 / Pl: ~eli / E: buși + -eală] Lovitură înfundată (cu pumnul) Si: bușitură, izbitură.

BUȘEÁLĂ, bușeli, s. f. Lovitură înfundată (cu pumnul); izbitură, bușitură. – Buși2 + suf. -eală.

BUȘEÁLĂ, bușeli, s. f. Lovitură înfundată (cu pumnul); izbitură, bușitură. – Buși2 + suf. -eală.

BUȘEÁLĂ, bușeli, s. f. Lovitură înfundată (cu pumnul), izbitură. înlăuntru s-amestecă val-vîrtej ciocneli de pahare, bușeli de călcîie, cu zbîrnîitul otova al cobzarului. DELAVRANCEA, S. 6. Și tinde mi-l luă pe ăl Păcală al meu la bușeli măcelarul... ISPIRESCU, la TDRG.

BUȘEÁLĂ, bușeli, s. f. Lovitură înfundată (cu pumnul); izbitură. – Din buși2 + suf. -eală.

BUȘEÁLĂ ~éli f. 1) v. A BUȘI. 2) Bătaie înfundată cu pumnii. /a buși + suf. ~eală

bușeálă f., pl. elĭ. Trînteală, lovitură care te face să cazĭ cu un zgomot înfundat, bușaĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

bușeálă s. f., g.-d. art. bușélii; pl. bușéli

bușeálă s. f., g.-d. art. bușélii; pl. bușéli

Intrare: bușeală
bușeală substantiv feminin
substantiv feminin (F56)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bușea
  • bușeala
plural
  • bușeli
  • bușelile
genitiv-dativ singular
  • bușeli
  • bușelii
plural
  • bușeli
  • bușelilor
vocativ singular
plural

bușeală

  • 1. Lovitură înfundată (cu pumnul).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: bușitură izbitură lovitură 2 exemple
    exemple
    • Înlăuntru s-amestecă val-vîrtej ciocneli de pahare, bușeli de călcîie, cu zbîrnîitul otova al cobzarului. DELAVRANCEA, S. 6.
      surse: DLRLC
    • Și unde mi-l luă pe ăl Păcală al meu la bușeli măcelarul... ISPIRESCU, la TDRG.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Buși + sufix -eală.
    surse: DEX '09 DEX '98