2 intrări

3 definiții


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

bruxelléz [ux pron. üs] adj. m., s. m., pl. bruxellézi; adj. f., s. f. bruxelléză, pl. bruxelléze

bruxeléz adj. m., s. m. [ux pron. fr. üs] pl. bruxelézi; f. sg. bruxeléză, pl. bruxeléze

bruxeléz adj. m., s. m. [ux pron. fr. üs] pl. bruxelézi; f. sg. bruxeléză, pl. bruxeléze

bruxelléz, -ă, bruxellézi, -e, s. m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a orașului Bruxelles sau este originară de acolo (Menționat în capitolul Nume proprii geografice și nume de locuitori).

Intrare: bruxellez (adj.)
bruxellez1 (adj.) adjectiv
  • pronunție: brüselez
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bruxellez
  • bruxellezul
  • bruxellezu‑
  • bruxelle
  • bruxelleza
plural
  • bruxellezi
  • bruxellezii
  • bruxelleze
  • bruxellezele
genitiv-dativ singular
  • bruxellez
  • bruxellezului
  • bruxelleze
  • bruxellezei
plural
  • bruxellezi
  • bruxellezilor
  • bruxelleze
  • bruxellezelor
vocativ singular
plural
bruxelez1 (adj.) adjectiv
  • pronunție: brüselez
adjectiv (A1)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bruxelez
  • bruxelezul
  • bruxelezu‑
  • bruxele
  • bruxeleza
plural
  • bruxelezi
  • bruxelezii
  • bruxeleze
  • bruxelezele
genitiv-dativ singular
  • bruxelez
  • bruxelezului
  • bruxeleze
  • bruxelezei
plural
  • bruxelezi
  • bruxelezilor
  • bruxeleze
  • bruxelezelor
vocativ singular
plural
Intrare: bruxelleză
  • pronunție: brüselez
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bruxelle
  • bruxelleza
plural
  • bruxelleze
  • bruxellezele
genitiv-dativ singular
  • bruxelleze
  • bruxellezei
plural
  • bruxelleze
  • bruxellezelor
vocativ singular
  • bruxelle
  • bruxellezo
plural
  • bruxellezelor
  • pronunție: brüselez
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bruxele
  • bruxeleza
plural
  • bruxeleze
  • bruxelezele
genitiv-dativ singular
  • bruxeleze
  • bruxelezei
plural
  • bruxeleze
  • bruxelezelor
vocativ singular
  • bruxele
  • bruxelezo
plural
  • bruxelezelor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

bruxellez (adj.) bruxelez

  • 1. Care aparține orașului Bruxelles sau bruxellezilor.
    surse: dexonline
  • comentariu Menționat în capitolul Nume proprii geografice și nume de locuitori.
    surse: dexonline

etimologie:

bruxellez, -ă (persoană) bruxellez bruxelleză bruxelez bruxeleză

  • 1. Persoană care face parte din populația de bază a orașului Bruxelles sau este originară de acolo.
    surse: DOOM
  • comentariu Menționat în capitolul Nume proprii geografice și nume de locuitori.
    surse: dexonline

etimologie: