2 definiții pentru brudatec


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BRUDATEC adj. (Mold.) Copilăros, naiv, fără judecată. Și mai vîrtos (o, brudatecule) prin a mea pricină și prin mijlocul mieu tu cu dînsăle să te slujești. CD 1698, 18r; cf. CD 1770, 21r. Etimologie: brudiu + suf. -atec. Vezi și brudiesc, brudiește, brudior, brudiu. Cf. brudiesc, brudior, brudiu, lud. adjectiv

sburdatic a. neastâmpărat: aleargă sburdatici prin câmpii ISP. [Vechiu-rom. brudatec, copilăros (Cantemir): v. brudnic].

Intrare: brudatec
brudatec
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.