8 definiții pentru broscăriță


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

broscăríță sf vz broscariță

BROSCĂRÍȚĂ, broscărițe, s. f. Plantă erbacee acvatică cu flori verzui; iarba-șarpelui, limba-apei (Triglochin palustris).Broască + suf. -ăriță.

BROSCĂRÍȚĂ, broscărițe, s. f. Plantă erbacee acvatică cu flori verzui; iarba șarpelui, limba-apei (Triglochin palustris).Broască + suf. -ăriță.

BROSCĂRÍȚĂ ~e f. Plantă erbacee acvatică, cu tulpina subțire, cu frunze lungi pețiolate, pieloase și cu flori albe-verzui; limba-apei; notătoare. /broască + suf. ~ăriță


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

broscăríță (iarba-șarpelui) s. f., g.-d. art. broscăríței; pl. broscăríțe

broscăríță s. f., g.-d. art. broscăríței; pl. broscăríțe


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

BROSCĂRÍȚĂ s. (BOT.; Triglochin palustris) (reg.) iarba-șarpelui.

BROSCĂRIȚĂ s. (BOT.; Triglochin palustris) (reg.) iarba-șarpelui.

Intrare: broscăriță
broscăriță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • broscăriță
  • broscărița
plural
  • broscărițe
  • broscărițele
genitiv-dativ singular
  • broscărițe
  • broscăriței
plural
  • broscărițe
  • broscărițelor
vocativ singular
plural

broscăriță triglochin

etimologie:

  • Broască + sufix -ăriță.
    surse: DEX '98 DEX '09