6 definiții pentru bronzaj


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BRONZÁJ, bronzaje, s. n. (Rar) Bronzare. – Din fr. bronzage.

BRONZÁJ, bronzaje, s. n. (Rar) Bronzare. – Din fr. bronzage.

bronzaj sn [At: DEX2 / Pl: ~e / E: fr bronzage] (Rar) 1-2 Bronzare (1-2).

BRONZÁJ s.n. Bronzare. [< fr. bronzage].

BRONZÁJ s. n. bronzare. (< fr. bronzaje)

bronzáj s. n. Bronzare ◊ „Razele ultraviolete vă asigură bronzajul în toate sezoanele în salonul de cosmetică Venus.” R.l. 30 XI 74 p. 6 (din fr. bronzage; PR 1930, DMC 1971; DN3, DEX-S)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

Intrare: bronzaj
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bronzaj
  • bronzajul
  • bronzaju‑
plural
  • bronzaje
  • bronzajele
genitiv-dativ singular
  • bronzaj
  • bronzajului
plural
  • bronzaje
  • bronzajelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

bronzaj

etimologie: