bromo- v. brom-.

BROM²(O)- elem. „miros fetid”. (< fr. brom/o/-, cf. gr. bromos)

brom¹- Elem. de compunere „miros fetid”. • și bromo-. /<fr. brom(o)-; cf. gr. βρῶμος „cu miros urît”.

BROMO- „miros fetid”. ◊ gr. bromos „miasmă, miros urît” > fr. bromo-, germ. id., engl. id., it. id. > rom. bromo-. □ ~dermă (v. -derm), s. f., erupție cutanată, provocată de ingestia de medicamente conținînd brom; ~menoree (v. meno-, v. -ree), s. f., menstruație fetidă; ~pnee (v. -pnee), s. f., respirație urît mirositoare.

BROM-, v. BROMO-. □ ~hidroză (v. -hidroză), s. f., transpirație fetidă.

BROMO, vulcan activ în ins. Java (Indonezia), în culmea Tengger. Alt.: 2.581 m. Cunoscut pentru activitatea sa frecventă (37 erupții în sec. nostru).