O definiție pentru brofimen


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

BROFIMÉN s. (FARM.) bromhexină.

Intrare: brofimen
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • brofimen
  • brofimenul
  • brofimenu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • brofimen
  • brofimenului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)