4 definiții pentru breviflor
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
breviflor, -ă adj. (bot.; despre plante) Cu flori scurte. • pl. -i, -e. /<fr. breviflore.
BREVIFLOR, -Ă adj. cu flori scurte. (< fr. breviflore)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
breviflor adj. m., pl. breviflori; f. sg. brevifloră, pl. breviflore
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
BREVI- „scurt”. ◊ L. brevis „scurt” > fr. brévi-, it. id., engl. id. > rom. brevi-. □ ~caul (v. -caul), adj., cu tulpina scurtă; ~domă (v. -dom), s. f., cochilie a unui amonit, a cărei cameră de locuit nu depășește lungimea unei circumvoluții; ~flor (v. -flor), adj., cu flori scurte; ~ped (v. -ped2), adj., 1. Cu picioare scurte. 2. (Despre flori, frunze etc.) Cu suportul scurt; ~rostru (v. -rostru), adj., cu botul sau cu ciocul scurt; ~roștri (v. -rostru), s. m. pl., corcodilieni cu botul scurt, lățit sau rotunjit, care au apărut în jurasic; ~stil (v. -stil), adj., (despre plante) cu stilul scurt.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
breviflor, breviflorăadjectiv
- 1. Cu flori scurte. MDN '00
etimologie:
- breviflore MDN '00