O definiție pentru breeches


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

breeches s. n. [pr. engl. brícis]

Intrare: breeches
  • pronunție: engl. brícis
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • breeches
  • breechesul
  • breechesu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • breeches
  • breechesului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)