3 definiții pentru breanc


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

breánc sn [At: PAMFILE, I.C. 392 / Pl: ~uri / E: nct] (Îvp) Ciob.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

BREANC s. v. ciob, hârb, spărtură, țandără.

breanc s. v. CIOB. HÎRB. SPĂRTURĂ. ȚANDĂRĂ.

Intrare: breanc
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • breanc
  • breancul
  • breancu‑
plural
  • breancuri
  • breancurile
genitiv-dativ singular
  • breanc
  • breancului
plural
  • breancuri
  • breancurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)