6 definiții pentru braunit


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BRAUNÍT s. n. Oxid de mangan cu luciu semimetalic, constituind un important minereu de mangan. – Din fr. braunite.

BRAUNÍT s. n. Oxid de mangan cu luciu semimetalic, constituind un important minereu de mangan. – Din fr. braunite.

braunít sn [At: DN3 / P: brau~ / Pl: ~e / E: fr braunite] Oxid natural de mangan.

BRAUNÍT s.n. Oxid natural de mangan. [Pron. bra-u-. / < fr. braunite, cf. A. Braun – naturalist german].

BRAUNÍT s. n. oxid natural de mangan, opac, negru, cu luciu semimetalic. (< fr. braunite)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

Intrare: braunit
  • silabație: brau-nit info
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • braunit
  • braunitul
  • braunitu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • braunit
  • braunitului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

braunit

  • 1. Oxid de mangan cu luciu semimetalic, constituind un important minereu de mangan.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: