Definiția cu ID-ul 1139524:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BRANIȘTE s. f. (Mold., ȚR) Moșie domnească folosită ca pășune și fîneață. A: Gașpar-Vodă au trecut Prutul, numai în braniște. M. COSTIN. B: Šuma. Braniște. ST. LEX., 271. Etimologie: bg. branište „pădure oprită”. Vezi și brăni. substantiv feminin