O definiție pentru branșaj


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BRANȘÁJ s. n. totalitatea ramurilor unui arbore. (< fr. branchage)

Intrare: branșaj
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • branșaj
  • branșajul
  • branșaju‑
plural
genitiv-dativ singular
  • branșaj
  • branșajului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)