3 definiții pentru brădiniș


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

brădiníș sn vz brădiș

BRĂDINÍȘ, brădinișuri, s. n. (Rar) Brădet. Petrece vara prin brădinișuri. MARIAN, INS. 256.

BRĂDINÍȘ, brădinișuri, s. n. (Rar) Brădet. – Din brădan + suf. -iș.

Intrare: brădiniș
brădiniș substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • brădiniș
  • brădinișul
  • brădinișu‑
plural
  • brădinișuri
  • brădinișurile
genitiv-dativ singular
  • brădiniș
  • brădinișului
plural
  • brădinișuri
  • brădinișurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

brădiniș

etimologie:

  • brădan + sufix -iș.
    surse: DLRM