9 definiții pentru brândușiță


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BRÂNDUȘÍȚĂ, brăndușițe, s. f. (Rar) Brândușea. – Brândușă + suf. -iță.

brândușíță sf [At: HODOȘ, P. P. 118 / Pl: ~țe / E: brândușă + -iță] (Rar) Brândușea.

BRÂNDUȘÍȚĂ, brândușițe, s. f. (Rar) Brândușea. – Brândușă + suf. -iță.

BRÂNDUȘÍȚĂ, brândușițe, s. f. (Rar) Brândușea. – Din brândușă + suf. -iță.

BRÎNDUȘÍȚĂ, brîndușițe, s. f. (Rar) Brîndușea. Rujiță, rujiță, Floare brîndușiță. HODOȘ, P. P. 118.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

brândușíță (rar) s. f., g.-d. art. brândușíței; pl. brândușíțe

brândușíță s. f., g.-d. art. brândușíței; pl. brândușíțe


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

BRÂNDUȘÍȚĂ s. v. brândușea.

BRÂNDUȘIȚĂ s. (BOT.) brîndușea.

Intrare: brândușiță
brândușiță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • brândușiță
  • brândușița
plural
  • brândușițe
  • brândușițele
genitiv-dativ singular
  • brândușițe
  • brândușiței
plural
  • brândușițe
  • brândușițelor
vocativ singular
plural

brândușiță

etimologie:

  • Brândușă + sufix -iță.
    surse: DEX '98 DEX '09