2 intrări

16 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

boscorodire sf [At: MDA ms / Pl: ~ri / E: boscorodi] 1 Bombănire. 2 Vrăjire. 3 Descântare. 4 Flecăreală. 5 Mustrare. 6 Vorbire în șoaptă.

boscorodí [At: NEGRUZZI, S. I, 227 / Pzi: ~desc / E: ns cf ucr божкородити] 1-2 vti A bombăni. 3 vi (Îvp) A vrăji. 4 vt A descânta pe cineva. 5 vt A plictisi cu văicăreli sau flecăreală. 6 vt A face observații întruna. 7 vt A mustra. 8 vi A vorbi în șoaptă. 9 vt A spune ceva bolborosind. 10 vi (Îvr) A scotoci

BOSCORODÍ, boscorodesc, vb. IV. 1. Intranz. și tranz. A vorbi (singur) spunând vorbe neînțelese. 2. Tranz. A face cuiva întruna observații; a mustra mereu pe cineva. 3. Tranz. (Pop.) A descânta, a vrăji. – Cf. ucr. božkorodity.

BOSCORODÍ, boscorodesc, vb. IV. 1. Intranz. și tranz. A vorbi (singur) spunând vorbe neînțelese. 2. Tranz. A face cuiva întruna observații; a mustra mereu pe cineva. 3. Tranz. (Pop.) A descânta, a vrăji. – Cf. ucr. božkorodity.

BOSCORODÍ, boscorodesc, vb. IV. 1. Intranz. A vorbi (singur) spunînd vorbe neînțelese, a bolborosi; a îndruga. Turnau [făină] în ceaun, de-a dreptul din poală, boscorodind. CAMILAR, N. I 209. Mirați, au boscorodit turcii pe limba lor. STANCU, D. 11. Femeia boscorodea în tindă. REBREANU, R. II 62. ♦ (În superstiții) A descînta pronunțînd formule neînțelese; a vrăji. Țiganca... întinse cărțile. Apoi începu să boscorodească. SANDU-ALDEA, D. N. 193. Începe dracul a boscorodi din gură și a descînta. CREANGĂ, P. 58. ◊ Tranz. Cînd trecea cu mortul pe la poarta noastră, îl boscorodeam cu cimilitura: Chițigaie, gaie... CREANGĂ, A. 14. 2. Tranz. A mustra, a cicăli. La masă stătea lîngă mine și mă boscorodea mereu că nu mănînc. IBRĂILEANU, A. 27.

BOSCORODÍ, boscorodesc, vb. IV. 1. Intranz. și tranz. A vorbi (singur) spunând vorbe neînțelese; a bolborosi. ♦ (În superstiții) A descânta, a vrăji. 2. Tranz.A mustra, a cicăli. – Onomatopee.

A BOSCORODÍ ~ésc 1. intranz. A vorbi încet și nedeslușit (ca pentru sine); a bodogăni; a bolborosi; a bombăni; a bălmăji. 2. tranz. (persoane) A deranja mereu, reproșând diferite lucruri; a cicăli; a morocăni. /cf. ucr. božkorodity

boscorodì v. Mold. 1. a descânta, a mormăi: boscorodind molifte NEGR.; 2. a scotoci: ce-mi boscorodești prin dulap? AL. [Compromis din bosco(ni) și blogodori, printr’o formă intermediară (blogo)rodi].

boscorodésc v. tr. și intr. (ung. boszorkánykodni, a fărmăca). Fam. Descînt, sfătuĭesc mult: nu mă maĭ boscorodi atîta! Bodogănesc, mormăi, spun mult și încet (descîntece, rugăciunĭ): a boscorodi un descîntec. Rar. Scotocesc, cotroboĭesc: a boscorodi pin dulapuri. – Și boroscodesc. V. fărmăcător, blogodoresc.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

boscorodí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. boscorodésc, imperf. 3 sg. boscorodeá; conj. prez. 3 să boscorodeáscă

boscorodí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. boscorodésc, imperf. 3 sg. boscorodeá; conj. prez. 3 sg. și pl. boscorodeáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

BOSCORODÍ vb. v. bodogăni, cicăli, dăscăli, descânta, face, fermeca, meni, plictisi, sâcâi, ursi, vrăji.

BOSCORODÍ vb. v. bombăni.

boscorodi vb. v. BODOGĂNI. CICĂLI. DĂSCĂLI. DESCÎNTA. FACE. FERMECA. MENI. PLICTISI. SÎCÎI. URSI. VRĂJI.

BOSCORODI vb. a bălmăji, a bîigui, a bîrîi, a bodogăni, a bolborosi, a bombăni, a gîngăvi, a îndruga, a îngăima, a îngîna, a mîrîi, a molfăi, a mormăi, a murmura, (pop.) a blodogori, a bufni, (reg.) a dondăni, a mogorogi, a mondăni, a mormoti, a morocăni, a slomni, a tolocăni, (Ban.) a pîtcăi, (prin Olt.) a șondoroi. (Ce tot ~ acolo?)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

boscorodí (désc, -ít), vb.1. A face farmece. – 2. A bombăni, a bodogăni. Mag. boszorkányos „a face farmece” (Drăganu, Dacor., V, 322; Scriban). – Der. boscoroadă, s. f. (bombăneală); boscorodeală, s. f. (bombăneală). Rut. bozkoróditi care, după Bogrea, Dacor., IX, 795, este sursa cuvîntului rom., pare mai curînd că provine de la el.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

boscorodí, boscorodesc, vb. intranz. și tranz. – (reg.) 1. A vorbi (singur) spunând vorbe neînțelese. 2. A descânta, a vrăji, a face farmece: „Cum s-o-ntunecat, fata o boscorodit în șură” (Bilțiu-Dăncuș, 2005: 141). – Din magh. boszorkányos „a face farmece” (Drăganu, Scriban, DER); din ucr. božkorodity (Bogrea, DEX), dar „pare mai curând ca acesta să provină din română” (DER).

Intrare: boscorodire
boscorodire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • boscorodire
  • boscorodirea
plural
  • boscorodiri
  • boscorodirile
genitiv-dativ singular
  • boscorodiri
  • boscorodirii
plural
  • boscorodiri
  • boscorodirilor
vocativ singular
plural
Intrare: boscorodi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • boscorodi
  • boscorodire
  • boscorodit
  • boscoroditu‑
  • boscorodind
  • boscorodindu‑
singular plural
  • boscorodește
  • boscorodiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • boscorodesc
(să)
  • boscorodesc
  • boscorodeam
  • boscorodii
  • boscorodisem
a II-a (tu)
  • boscorodești
(să)
  • boscorodești
  • boscorodeai
  • boscorodiși
  • boscorodiseși
a III-a (el, ea)
  • boscorodește
(să)
  • boscorodească
  • boscorodea
  • boscorodi
  • boscorodise
plural I (noi)
  • boscorodim
(să)
  • boscorodim
  • boscorodeam
  • boscorodirăm
  • boscorodiserăm
  • boscorodisem
a II-a (voi)
  • boscorodiți
(să)
  • boscorodiți
  • boscorodeați
  • boscorodirăți
  • boscorodiserăți
  • boscorodiseți
a III-a (ei, ele)
  • boscorodesc
(să)
  • boscorodească
  • boscorodeau
  • boscorodi
  • boscorodiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

boscorodi

  • 1. intranzitiv tranzitiv A vorbi (singur) spunând vorbe neînțelese.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: bolborosi îndruga 3 exemple
    exemple
    • Turnau [făină] în ceaun, de-a dreptul din poală, boscorodind. CAMILAR, N. I 209.
      surse: DLRLC
    • Mirați, au boscorodit turcii pe limba lor. STANCU, D. 11.
      surse: DLRLC
    • Femeia boscorodea în tindă. REBREANU, R. II 62.
      surse: DLRLC
  • 2. tranzitiv A face cuiva întruna observații; a mustra mereu pe cineva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: cicăli mustra un exemplu
    exemple
    • La masă stătea lîngă mine și mă boscorodea mereu că nu mănînc. IBRĂILEANU, A. 27.
      surse: DLRLC
  • 3. tranzitiv popular A descânta pronunțând formule neînțelese.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: descânta vrăji 3 exemple
    exemple
    • Țiganca... întinse cărțile. Apoi începu să boscorodească. SANDU-ALDEA, D. N. 193.
      surse: DLRLC
    • Începe dracul a boscorodi din gură și a descînta. CREANGĂ, P. 58.
      surse: DLRLC
    • Cînd trecea cu mortul pe la poarta noastră, îl boscorodeam cu cimilitura: Chițigaie, gaie... CREANGĂ, A. 14.
      surse: DLRLC

etimologie: