2 definiții pentru borotău


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

borotắu, s.n. – (reg.; arh.) Parchet de pădure; butină (Gh. Pop, 1971: 90). ♦ (onom.) Borota, nume de familie (175 de persoane cu acest nume, în Maramureș, în 2007). – Et. nec. (posibil autohton).

borotắu, (bolotău), s.n. – Parchet de pădure; butină (Gh. Pop 1971: 90). – Et. nec.

Intrare: borotău
borotău
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.