15 definiții pentru borțos


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

borțos, ~oa [At: CARAGIALE, M. 21 / Pl: õși, õase / E: borț + -os] 1-2 smf, a (Pfm) (Om) burtos. 3-4 sf, af (Pfm; dep) (Femeie) gravidă. 5 a (Reg) Aspru. 6 a Caractere de litere groase și late.

BORȚÓS, -OÁSĂ, borțoși, -oase, adj. (Pop. și fam.; adesea substantivat) Cu burtă mare. ♦ (La f.) Gravidă. – Borț + suf. -os.

BORȚÓS, -OÁSĂ, borțoși, -oase, adj. (Pop. și fam.; adesea substantivat) Cu burtă mare. ♦ (La f.) Gravidă. – Borț + suf. -os.

BORȚÓS, -OÁSĂ, borțoși, -oase, adj. (Popular) Cu burtă mare. A făcut ce-a făcut și, din toată sărăcia, a cumpărat un crap mare și borțos. CARAGIALE, M. 21. ♦ (La f., despre femei) Gravidă, însărcinată. Pe urmă... a aflat că am rămas borțoasă. STANCU, D. 59.

BORȚÓS, -OÁSĂ, borțoși, -oase, adj. (Pop.) Cu burtă mare. ♦ (La f.) Gravidă. – Din borț + suf. -os.

BORȚÓS ~oásă (~óși, ~oáse) 1) pop. fam. Care are pântece mare (ca un borț); burtos; bârdâhănos; pântecos. 2) Care are borț; cu borț. /borț + suf. ~os

borțos a. 1. cu burta mare; 2. însărcinată (vorbind de femei).

borțós, -oásă adj. (din burduțos, burduhos). Munt. Triv. Pîntecos. Fem. Gravidă îngreunată.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

borțós (fam.) adj. m., pl. borțóși; f. borțoásă, pl. borțoáse

borțós adj. m., pl. borțóși; f. sg. borțoásă, pl. borțoáse


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

BORȚÓS adj. v. burtos, pântecos.

borțos adj. v. BURTOS. PÎNTECOS.

BORȚOÁSĂ adj. v. gravidă, însărcinată.

borțoa adj. v. GRAVIDĂ. ÎNSĂRCINATĂ.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

borțós, -oásă, borțoși, -oase, adj. – (pop.; fam.) 1. Cu burta mare; pântecos. 2. (la f.) Gravidă, însărcinată. – Din borț „pântecele femeii gravide” + suf. -os (DEX).


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

borțos, -oasă, borțoși, -oase s. m., s. f., adj 1. (om) cu burta mare, gras 2. (femeie) gravidă

Intrare: borțos
borțos adjectiv
adjectiv (A51)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • borțos
  • borțosul
  • borțosu‑
  • borțoa
  • borțoasa
plural
  • borțoși
  • borțoșii
  • borțoase
  • borțoasele
genitiv-dativ singular
  • borțos
  • borțosului
  • borțoase
  • borțoasei
plural
  • borțoși
  • borțoșilor
  • borțoase
  • borțoaselor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

borțos

etimologie:

  • Borț + sufix -os.
    surse: DEX '98 DEX '09