O definiție pentru bonobo


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

bónobo s. m.

Intrare: bonobo
substantiv masculin (M92)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bonobo
  • bonobul
  • bonobu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • bonobo
  • bonobului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)