boitor, boitori, s.m. (reg.) Cioban, păcurar. ■ Termenul s-a conservat doar în onomastică: Boitor, nume de familie frecvent în zona Codru, preponderent în Asuajul de Sus. – Din magh. bojtar „ciobănaș” (Constantinescu, 1963: 422); var. a lui boitar „ajutor de porcar; cioban de oi”, din același magh. bojtar (MDA).

boitor, boitori, s.m. – (reg.) Cioban, păcurar. ♦ Termenul s-a conservat doar în onomastica de influență maghiară: Boitor, nume de familie frecvent în zona Codru, preponderent în Asuaju de Sus (407 persoane cu acest nume, în Maramureș, în 2007, cf. DFN). – Din magh. bojtar „ciobănaș” (Constantinescu, 1963: 422); var. a lui boitar „ajutor de porcar; cioban de oi”, din același magh. bojtar (MDA).