10 definiții pentru bogomil
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BOGOMIL, bogomili, s. m. Adept al bogomilismului. – Din n. pr. Bogomil.
BOGOMIL, bogomili, s. m. Adept al bogomilismului. – Din n. pr. Bogomil.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
bogomil sm [At: CUV. D. BĂTR. II, XLIV / Pl: ~i / E: Bogomil] Adept al bogomilismului.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
bogomil s.m. (relig.) Adept al bogomilismului. • pl. -i. /<fr. bogomile; cf. nm. pr. Bogomil, preot bulgar.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
BOGOMIL, bogomili, s. m. Adept al bogomilismului. – Din Bogomil (nume propriu).
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
BOGOMIL s. m. adept al bogomilismului. (cf. Bogomil)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Bogomili m; pl. sectă eretică din Bulgaria, întemeiată de popa Bogomil în sec. X și răspândită către sfârșitul evului mediu în România și Franța meridională (Albigensi). Doctrina bogomolică, identică cu a Maniheilor și a Paulicianilor, are în vedere antagonismul între principiul binelui și al răului, între Dumnezeu și Satana.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
!bogomil adj. m., s. m., pl. bogomili; adj. f. bogomilă, pl. bogomile
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
+Bogomil (presupus călugăr) s. propriu m.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
bogomil s. m., pl. bogomili
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
bogomil s. m., pl. bogomili
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
adjectiv (A1) Surse flexiune: DOOM 3 | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
bogomil, bogomilisubstantiv masculin
- 1. Adept al bogomilismului. DEX '09 DEX '98 MDN '00
etimologie:
- Bogomil DEX '09 DEX '98 MDN '00