2 intrări

Articole pe această temă:

14 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BOCITOÁRE, bocitoare, s. f. Femeie (rudă a mortului sau plătită anume) care bocește la o înmormîntare (potrivit unui vechi obicei popular).

BOCITOÁRE, bocitoare, s. f. Femeie care se îndeletnicește cu bocitul la înmormântări. – Din boci + suf. -(i)toare.

BOCITOÁRE ~oáre f. Femeie care îndeplinește ritualul bocitului la înmormântări. /a boci + suf. ~toare

bocitoare f. femeie care plânge la un mort.

bocitoáre f., pl. orĭ ca privighetorĭ, ursitorĭ, țiitorĭ, maĭ bine decît oare. Femeĭe plătită ca să bocească un mort pe care n’are cine să-l bocească.

bocitor, ~oare [At: BACOVIA, O. 94 / Pl: ~i, ~oare / E: boci1 + -tor] 1-5 a Care bocește (1-5). 6 sf Femeie care se îndeletnicește cu bocitul morților.

BOCITÓR, -OÁRE, bocitori, -oare, adj., s. f. 1. Adj. Care bocește. 2. S. f. Femeie care plânge la înmormântarea cuiva. – Boci + suf. -tor.

BOCITÓR, -OÁRE, bocitori, -oare, adj., s. f. 1. Adj. Care bocește. 2. S. f. Femeie care se îndeletnicește cu bocitul la înmormântări. – Boci + suf. -tor.

BOCITÓR, -OÁRE, bocitori, -oare, adj. Care bocește. – Din boci + suf. -(i)tor.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

bocitoáre s. f., g.-d. art. bocitoárei; pl. bocitoáre

bocitór adj. m., pl. bocitóri; f. sg. și pl. bocitoáre

bocitór adj. m., pl. bocitóri; f. sg. și pl. bocitoáre


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

BOCITOÁRE s. jeluitoare, (reg.) plângătoare.

BOCITOARE s. jeluitoare, (reg.) plîngătoare. (~ la un mort.)

Intrare: bocitoare
substantiv feminin (F103)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bocitoare
  • bocitoarea
plural
  • bocitoare
  • bocitoarele
genitiv-dativ singular
  • bocitoare
  • bocitoarei
plural
  • bocitoare
  • bocitoarelor
vocativ singular
  • bocitoare
  • bocitoareo
plural
  • bocitoarelor
Intrare: bocitor
bocitor adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bocitor
  • bocitorul
  • bocitoru‑
  • bocitoare
  • bocitoarea
plural
  • bocitori
  • bocitorii
  • bocitoare
  • bocitoarele
genitiv-dativ singular
  • bocitor
  • bocitorului
  • bocitoare
  • bocitoarei
plural
  • bocitori
  • bocitorilor
  • bocitoare
  • bocitoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

bocitoare

etimologie:

  • Boci + sufix -tor.
    surse: DEX '09

bocitor

  • 1. Care bocește.
    surse: DEX '09 DEX '98

etimologie:

  • Boci + sufix -tor.
    surse: DEX '98 DEX '09