2 intrări
25 de definiții (cel mult 20 afișate)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BOCĂNÍT s. n. Acțiunea de a bocăni și rezultatul ei; zgomot produs prin lovirea cu un obiect tare în ceva; bocăneală, bocănitură. – V. bocăni.
bocănít sn [At: VLAHUȚĂ, ap. CADE / Pl: ~uri / E: bocăni] 1 Lovire repetată cu un obiect tare în ceva Si: bocănitură (1). 2 Tropăială. 3 Ciocnit1. 4 Zgomotul produs de bocănit (1) Si: bocănitură (2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BOCĂNÍT s. n. Acțiunea de a bocăni și rezultatul ei; zgomot produs prin izbirea cu un obiect tare în ceva; bocăneală, bocănitură. – V. bocăni.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
BOCĂNÍT s. n. Acțiunea de a bocăni și zgomotul produs de lovire; bocănitură. Un timp au tăcut, ascultîndu-și bocănitul pașilor pe asfalt. GALAN, Z. R. 346. Un bocănit în ușă le rupse vorba. DUNĂREANU, CH. 215.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BOCĂNÍT s. n. Acțiunea de a bocăni și rezultatul ei.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
bocănit n. 1. lucrarea de a bocăni; 2. fam. trânteală: să mănânce bocănit.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
BOCĂNÍ, bocănesc, vb. IV. Intranz. A lovi în repetate rânduri cu un obiect tare în ceva; a ciocăni. – Boc + suf. -ăni.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
băcăní2 vi vz bocăni corectată
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
băcănit4, ~ă a vz bocănit2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
băcănit2 sn vz bocănit1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
bocăní [At: ALECSANDRI, T. 14 / V: (reg) băc-, -coni / Pzi: ~nesc, (rar) bocăn / E: boc + -ăni] 1 vi A lovi, de repetate ori, cu un obiect tare în ceva. 2 vi A tropăi. 3-4 vit A (se) ciocni.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BOCĂNÍ, bocănesc, vb. IV. Intranz. A ciocăni, a izbi cu un obiect tare în ceva. – Boc + suf. -ăni.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
BOCĂNÍ, bocănesc, vb. IV. Intranz. A bate sau a lovi în repetate rînduri cu un obiect tare în ceva. Se frămînta pe scaun, bocănea din picioare. CAMILAR, N. II 142. Adevărat, a întărit Neonii Roșea, bocănind cu cizmele în bătătura de lut. SADOVEANU, P. M. 15. După ce-și scutură cizmele, bocăni la ușă. DUNĂREANU, N. 24. Moș Vasile mai bocănește în chingi, cearcă tăria cîrmei și spune lui Toader să bage de seamă la cot. VLAHUȚĂ, O. A. II 169. Bocănește el cît bocănește, cînd pîrrr! cade copacul. CREANGĂ, P. 46. ◊ (Instrumentul acțiunii devine subiect) Bocancii lui Eftimie... bocăneau izbindu-se de pietre. DUMITRIU, N. 242. Bocancii bocăneau rar, coborînd treaptă cu treaptă. CAMILAR, N. I 347. – Pers. 3 și: bocăne (TOMA, C. V. 216).
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BOCĂNÍ, bocănesc, vb. IV. Intranz. A lovi în repetate rânduri cu un obiect tare în ceva. – Din boc1.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
A BOCĂNÍ ~ésc intranz. A produce un zgomot prin lovire repetată (într-un obiect tare); a ciocăni. /Din boc
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
bocănì v. 1. a bate cu ciocanul: bocănește în căldare; 2. a lovi: toți bocăniau la ușă CR.; 3. refl. a se îmbolnăvi. [V. boc!].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
bocănésc v. intr. (imit. d. boc-boc). Lovesc mult cu cĭocanu, cu degetu ș.a. ce tot bocănițĭ în gard?
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
bocănít s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
bocănít s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
bocăní (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. bocănésc / bócăn, imperf. 3 sg. bocăneá; conj. prez. 3 să bocăneáscă / să bócăne
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de Laura-ana
- acțiuni
substantiv neutru (N29) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (V401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (V334) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
bocănit
- 1. Acțiunea de a bocăni și rezultatul ei; zgomot produs prin lovirea cu un obiect tare în ceva.surse: DEX '09 DLRLC sinonime: bocăneală bocănire bocănitură bontăneală bontănitură bătaie ciocăneală ciocănire ciocănit (s.n.) ciocănitură pocăneală pocănit (adj.) tocănire tocănit 2 exempleexemple
- Un timp au tăcut, ascultîndu-și bocănitul pașilor pe asfalt. GALAN, Z. R. 346.surse: DLRLC
- Un bocănit în ușă le rupse vorba. DUNĂREANU, CH. 215.surse: DLRLC
-
etimologie:
- vezi bocănisurse: DEX '98 DEX '09
bocăni
- 1. A lovi în repetate rânduri cu un obiect tare în ceva.exemple
- Se frămînta pe scaun, bocănea din picioare. CAMILAR, N. II 142.surse: DLRLC
- Adevărat, a întărit Neonil Roșca, bocănind cu cizmele în bătătura de lut. SADOVEANU, P. M. 15.surse: DLRLC
- După ce-și scutură cizmele, bocăni la ușă. DUNĂREANU, N. 24.surse: DLRLC
- Moș Vasile mai bocănește în chingi, cearcă tăria cîrmei și spune lui Toader să bage de seamă la cot. VLAHUȚĂ, O. A. II 169.surse: DLRLC
- Bocănește el cît bocănește, cînd pîrrr! cade copacul. CREANGĂ, P. 46.surse: DLRLC
- Bocancii lui Eftimie... bocăneau izbindu-se de pietre. DUMITRIU, N. 242.surse: DLRLC
- Bocancii bocăneau rar, coborînd treaptă cu treaptă. CAMILAR, N. I 347.surse: DLRLC
-
etimologie:
- Boc + sufix -ăni.surse: DEX '98 DEX '09