2 intrări

15 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bobițà v. a curăța de bobițe (ciorchina strugurelui).

BOBÍȚĂ, bobițe, s. f. Diminutiv al lui boabă. ♦ Cerculeț imprimat sau desenat. – Boabă + suf. -iță. Cf. sb. bobica.

bobíță sf [At: VARLAAM, C. 44 / Pl: ~țe / E: boabă + -iță] 1-6 (Șhp) Boabă (1-2, 5) (mică) Cf buburuză. 7 (Bot; șîc -ța-lupului sau ~ța-țapului) Dalac (Paris quadrifolia). 8 (Reg) Agrișă (Ribes Grassularia). 9 (Lpl) Picățele. 10 Aluniță. 11 Excrescență (pe piele). 12 (Bot; reg) Vuietoare (Empetrum nigrum). 13 Cerculeț imprimat sau desenat. 14 (Gmț; fig) Boabă (12).

bobiță s.f. Dim. al lui boabă. ♦ Cerculeț imprimat sau desenat. • pl. -e. /boabă + -iță; cf. srb. bobica.

BOBÍȚĂ, bobițe, s. f. Diminutiv al lui boabă. ♦ Cerculeț imprimat sau desenat. – Boabă + suf. -iță. Cf. scr. bobica.

BOBÍȚĂ, bobițe, s. f. I. Diminutiv al lui boabă. 1. v. boabă (1). Bobiță de strugure. 2. v. boabă (2). Ploaia cu bobițele ei de gheață bătea toba în spinări, în căciuli. V. ROM. noiembrie 1953, 157. Poate mintea ta, sufletul tău n-a fost nici clar și limpede ca bobița de rouă. VISSARION, B. 276. II. 1. (De obicei la pl.) Desen în formă de punct rotund, care se detașează pe un fond de altă culoare; picățele. V. bulină. Rochie cu bobițe.Un fluture alb cu bobițe albastre. DELAVRANCEA, la TDRG. 2. Aluniță (pe piele).

BOBÍȚĂ, bobițe, s. f. I. Diminutiv al lui boabă. II. 1. (La o stofă, pînză etc.) Picățea, punct. 2. Aluniță (pe piele).

bobíță f., pl. e (sîrb. bobica, d. bob, bob. V. bob). Bacă, boabă. Lucru care seamănă a bobiță, ca mărgelele, mărgăritarele ș.a.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

bobiță s. f., g.-d. art. bobiței; pl. bobițe

bobíță s. f., g.-d. art. bobíței; pl. bobíțe

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BOBÍȚĂ s. v. bacă, dalac, vuietoare.

BOBIȚĂ s. picățea, (pop.) puchițea, pui, (reg.) brobință. (~ pe un material textil.)

bobiță s. v. BACĂ. DALAC. VUIETOARE.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

bobiță, bobițe s. f. (dim.) 1. v. bobar. 2. vin.

Intrare: bobița
bobița
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: bobiță
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bobiță
  • bobița
plural
  • bobițe
  • bobițele
genitiv-dativ singular
  • bobițe
  • bobiței
plural
  • bobițe
  • bobițelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bobiță, bobițesubstantiv feminin

  • 1. Diminutiv al lui boabă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Bobiță de strugure. DLRLC
    • format_quote Ploaia cu bobițele ei de gheață bătea toba în spinări, în căciuli. V. ROM. noiembrie 1953, 157. DLRLC
    • format_quote Poate mintea ta, sufletul tău n-a fost nici clar și limpede ca bobița de rouă. VISSARION, B. 276. II. DLRLC
    • 1.1. Cerculeț imprimat sau desenat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Rochie cu bobițe. DLRLC
      • format_quote Un fluture alb cu bobițe albastre. DELAVRANCEA, la TDRG. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.