2 intrări

2 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

blonzí vtr [At: DEX2 / Pzi: ~zesc / E: blond] 1-2 A(-și) face părul blond.

BLONZÍ, blonzesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Fam.) A(-și) decolora părul până la blond. – Din blond.

BLONZÍ, blonzesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Fam.) A(-și) decolora părul până la blond. – Din blond.

Intrare: blonzit
blonzit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • blonzit
  • blonzitul
  • blonzitu‑
  • blonzi
  • blonzita
plural
  • blonziți
  • blonziții
  • blonzite
  • blonzitele
genitiv-dativ singular
  • blonzit
  • blonzitului
  • blonzite
  • blonzitei
plural
  • blonziți
  • blonziților
  • blonzite
  • blonzitelor
vocativ singular
plural
Intrare: blonzi
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • blonzi
  • blonzire
  • blonzit
  • blonzitu‑
  • blonzind
  • blonzindu‑
singular plural
  • blonzește
  • blonziți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • blonzesc
(să)
  • blonzesc
  • blonzeam
  • blonzii
  • blonzisem
a II-a (tu)
  • blonzești
(să)
  • blonzești
  • blonzeai
  • blonziși
  • blonziseși
a III-a (el, ea)
  • blonzește
(să)
  • blonzească
  • blonzea
  • blonzi
  • blonzise
plural I (noi)
  • blonzim
(să)
  • blonzim
  • blonzeam
  • blonzirăm
  • blonziserăm
  • blonzisem
a II-a (voi)
  • blonziți
(să)
  • blonziți
  • blonzeați
  • blonzirăți
  • blonziserăți
  • blonziseți
a III-a (ei, ele)
  • blonzesc
(să)
  • blonzească
  • blonzeau
  • blonzi
  • blonziseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

blonzi

  • 1. familiar A(-și) decolora părul până la blond.
    surse: DEX '09

etimologie:

  • blond
    surse: DEX '09