blogodorì v. a vorbi mult și încurcat, iute și neînțeles (mai cu seamă despre popi): ce tot blogodorești, popo? [Vechiu rom. blagodari, a mulțumi («și blagodari Dumnedzău între toți», Codice din Voroneț) = slav. BLAGODARITI, a da har Domnului: repețirea deasă a acestor haruri și rostirea lor îngăimată (cf. blasgonie) explică degenerarea modernă a sensului].