2 intrări

10 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bleuire sf [At: DA ms / P: ~u-i-re / Pl: ~ri / E: bleui] (Îvp) Protejare cu bleauri Si: bleuit1

bleui vt [At: COSTINESCU / V: ~egui, ~evui, ~ehui / P: ~u-i / Pzi: ~uesc / E: bleau + -ui] (Îvp) A proteja capetele unei osii cu bleauri2.

BLE(H)UI (-uesc) vb. tr. A îmbrăca capetele osiei cu bleau: și cu criță blehuit (STAM.) [bleah].

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

bleui, bleuiesc, vb. IV (reg.) a căptuși, a îmbrăca osia cu bleau (tablă de fier).

Intrare: bleuire
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bleuire
  • bleuirea
plural
  • bleuiri
  • bleuirile
genitiv-dativ singular
  • bleuiri
  • bleuirii
plural
  • bleuiri
  • bleuirilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • blehuire
  • blehuirea
plural
  • blehuiri
  • blehuirile
genitiv-dativ singular
  • blehuiri
  • blehuirii
plural
  • blehuiri
  • blehuirilor
vocativ singular
plural
Intrare: bleui
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • bleui
  • bleuire
  • bleuit
  • bleuitu‑
  • bleuind
  • bleuindu‑
singular plural
  • bleuiește
  • bleuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • bleuiesc
(să)
  • bleuiesc
  • bleuiam
  • bleuii
  • bleuisem
a II-a (tu)
  • bleuiești
(să)
  • bleuiești
  • bleuiai
  • bleuiși
  • bleuiseși
a III-a (el, ea)
  • bleuiește
(să)
  • bleuiască
  • bleuia
  • bleui
  • bleuise
plural I (noi)
  • bleuim
(să)
  • bleuim
  • bleuiam
  • bleuirăm
  • bleuiserăm
  • bleuisem
a II-a (voi)
  • bleuiți
(să)
  • bleuiți
  • bleuiați
  • bleuirăți
  • bleuiserăți
  • bleuiseți
a III-a (ei, ele)
  • bleuiesc
(să)
  • bleuiască
  • bleuiau
  • bleui
  • bleuiseră
blevui
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
blegui
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)