2 intrări
13 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
bleasc2 sm [At: PAȘCA, GL. / Pl: ~uri[1] / E: nct] (Reg; sst) Stomac.
- Incongruență morfologică pentru sm. — Ladislau Strifler
bleasc1 sms [At: LB / V: blesc sm / E: vsl блѣcχъ „luciu”] (Trs; îvp) 1 Salivă. 2 (Trs; Buc) Sufletul animalelor Cf abur. 3 (Trs; Buc; irn; prt) Sufletul omului. 4 (Reg) Grai.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
bleasc n. Mold. sufletul dobitoacelor. [Slav. BLĔSKŬ, fulger: aci sufletul animal e comparat cu o scânteie sau lumină fulgerătoare, aiurea cu un fum (v. abur)].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
bleasc (ea dift.) n., pl. urĭ (vsl. blĭeskŭ, blĭskŭ, fulger, sclipire. V. bleștesc, lișteav). Vest orĭ nord. Rar. Suflet (de animal). a-țĭ lăsa gura bleasc, a-țĭ lăsa gura apă, a-țĭ veni mare poftă de o mîncare. Adv. Arg. Plin, încărcat, împopoțonat: cu pĭeptu bleasc de medaliĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
bleașc i [At: DEX2 / E: fo] (Și repetat) Cuvânt care imită zgomotul mersului prin băltoace.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BLEAȘC interj. (Rar) Cuvânt care imită zgomotul umbletului prin băltoace. – Onomatopee.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
BLEAȘC interj. Cuvânt care imită zgomotul umbletului prin băltoace. – Onomatopee.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de paula
- acțiuni
BLEAȘC interj. Cuvânt care imită zgomotul pe care îl face cineva când merge prin băltoace. – Onomatopee.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
BLEÁȘC interj. (se folosește pentru a imita zgomotul umbletului prin băltoace) Fleașc. /Onomat.
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
bleașc (rar) interj.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
bleáșc interj.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.
BLEASC s. v. spirit, suflet.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.
bleasc s.m. (reg.) 1. suflet de animal. 2. grai, vorbă. 3. salivă, bale.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
bleașc
- 1. Cuvânt care imită zgomotul umbletului prin băltoace.surse: DEX '98 DEX '09
etimologie:
- surse: DEX '98 DEX '09