blasquinte (cuv. germ. < blasen „a sufla” + Quinte „cvintă”), armonicul al treilea (v. armonice, sunete), duodecima*, ce rezultă din suflul suplimentar, „forțat” într-un tub semiînchis (instrument de suflat natural*), în locul armonicului doi (octava*) [v. flajeolat (I)]. Sunetul rezultat este cu 1/8 mai jos decât cvinta* pitagoreică (v. interval). Stabilind un cerc al B., asemănător cercului* cvintelor, Hornbostel a încercat să demonstreze originea unor sisteme (II) muzicale aparținând unor culturi extreme orientale și ale Americii de Sud (ex. pelog*-ul javanez). Contestând fundamentul fizic al B., M. Bukofzer a pus sub semnul întrebării implicit teoria ciclului B.