2 intrări

2 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

blasfemia vt(a) [At: I. IONESCU, D. 393 / Pzi: ~miez / E: lat blasphemare] (Ltm) 1 A huli1. 2 A defăima.

BLASFEMIÁ vb. intr. a rosti o blasfemie, a huli. (< germ. blasphemieren)

Intrare: blasfemiere
blasfemiere infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • blasfemiere
  • blasfemierea
plural
  • blasfemieri
  • blasfemierile
genitiv-dativ singular
  • blasfemieri
  • blasfemierii
plural
  • blasfemieri
  • blasfemierilor
vocativ singular
plural
Intrare: blasfemia
verb (V211)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • blasfemia
  • blasfemiere
  • blasfemiat
  • blasfemiatu‑
  • blasfemiind
  • blasfemiindu‑
singular plural
  • blasfemia
  • blasfemiați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • blasfemiez
(să)
  • blasfemiez
  • blasfemiam
  • blasfemiai
  • blasfemiasem
a II-a (tu)
  • blasfemiezi
(să)
  • blasfemiezi
  • blasfemiai
  • blasfemiași
  • blasfemiaseși
a III-a (el, ea)
  • blasfemia
(să)
  • blasfemieze
  • blasfemia
  • blasfemie
  • blasfemiase
plural I (noi)
  • blasfemiem
(să)
  • blasfemiem
  • blasfemiam
  • blasfemiarăm
  • blasfemiaserăm
  • blasfemiasem
a II-a (voi)
  • blasfemiați
(să)
  • blasfemiați
  • blasfemiați
  • blasfemiarăți
  • blasfemiaserăți
  • blasfemiaseți
a III-a (ei, ele)
  • blasfemia
(să)
  • blasfemieze
  • blasfemiau
  • blasfemia
  • blasfemiaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)