O definiție pentru biv-vel-vornic

Articole pe această temă:


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

biv-vel-vórnic s. m., pl. biv-vel-vórnici

Intrare: biv-vel-vornic
substantiv masculin (M13)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • biv-vel-vornic
  • biv-vel-vornicul
  • biv-vel-vornicu‑
plural
  • biv-vel-vornici
  • biv-vel-vornicii
genitiv-dativ singular
  • biv-vel-vornic
  • biv-vel-vornicului
plural
  • biv-vel-vornici
  • biv-vel-vornicilor
vocativ singular
  • biv-vel-vornicule
  • biv-vel-vornice
plural
  • biv-vel-vornicilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)