3 definiții pentru biunivocitate
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
biunivocitate sf [At: DA ms / Pl: ~tăți / E: biunivoc + -itate] 1-2 Calitate de a fi biunivoc (1-2).
biunivocitate s.f. Însușirea de a fi biunivoc. • /biunivoc + -itate.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
biunivocitáte s. f., g.-d. art. biunivocității
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: biunivocitate
biunivocitate substantiv feminin
| substantiv feminin (F117) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||