4 definiții pentru bitușcă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bitușcă sf [At: VICIU, GL., ap. H IX, 496 / Pl: ~șce / E: nct] (Trs; înv) 1 Cojoc țărănesc scurt (fără mâneci). 2 Cojocel bărbătesc scurt până la curea.

BITÚȘCĂ, bituști, s. f. (Reg.) Cojoc scurt (cu mâneci) pe care-l poartă țăranii.

bitúșcă f. pl. ște, ștĭ și șce, șcĭ. Trans. Cojocel (pînă la șoldurĭ).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

bitúș(c)ă, bitúș(t)i, s.f. (reg.) cojocel, cojoc, sarică.

Intrare: bitușcă
bitușcă substantiv feminin
substantiv feminin (F50)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bitușcă
  • bitușca
plural
  • bituști
  • bituștile
genitiv-dativ singular
  • bituști
  • bituștii
plural
  • bituști
  • bituștilor
vocativ singular
plural