2 definiții pentru birotic
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BIRÓTIC, -Ă I. adj. referitor la birotică. II. s. f. ramură a informaticii care studiază folosirea calculatoarelor în munca de birou și în activitățile conexe acesteia. (< fr. bureautique)
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
birótic adj. m., pl. birótici; f. sg. birótică, pl. birótice
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: birotic
birotic adjectiv
| adjectiv (A10) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)