2 definiții pentru birotic


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BIRÓTIC, -Ă I. adj. referitor la birotică. II. s. f. ramură a informaticii care studiază folosirea calculatoarelor în munca de birou și în activitățile conexe acesteia. (< fr. bureautique)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

birótic adj. m., pl. birótici; f. sg. birótică, pl. birótice

Intrare: birotic
birotic adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • birotic
  • biroticul
  • biroticu‑
  • birotică
  • birotica
plural
  • birotici
  • biroticii
  • birotice
  • biroticele
genitiv-dativ singular
  • birotic
  • biroticului
  • birotice
  • biroticei
plural
  • birotici
  • biroticilor
  • birotice
  • biroticelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)