2 intrări

10 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BIRMAN, -Ă, birmani, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația Birmaniei (astăzi Uniunea Myanmar) sau care este originară de acolo. 2. Adj. Care aparține Birmaniei sau birmanilor (1), referitor la Birmania ori la birmani. ♦ (Substantivat, f.) Limba vorbită de birmani (1). – Din n. pr. Birmania (derivat regresiv).

birman, ~ă [At: DEX2 / Pl: ~i, ~e / E: drr Birmania] 1 smf Persoană din populația de bază a Birmaniei Si: birmanez (1). 2-3 smf, a (Persoană) originară din Birmania Si: birmanez (1-2). 4-5 a Care aparține Birmaniei sau birmanilor (1). 6 a De Birmania sau birmani (1). 7-8 a Referitor la Birmania sau birmani (1).

birman, -ă s.m., s.f., adj. 1 s.m., s.f. Persoană care face parte din populația de bază a Birmaniei sau care este originară de acolo; birmanez; (la pl. m.) popor de rasă mongoloidă, care s-a format, care locuiește în Birmania; locuitorii Birmaniei. 2 adj. Care aparține Birmaniei sau birmanilor, care se referă la Birmania sau la birmani; care este originar din Birmania; birmanez. ♦ (subst.f.) Limba din familia sino-tibetană, ramura tibeto-birmană, vorbită de birmani. • pl. -i, -e. /<fr. birman; cf. nm. pr. Birmania, stat în Asia.

BIRMAN, -Ă, birmani, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Birmaniei sau care este originară de acolo. 2. Adj. Care aparține Birmaniei sau birmanilor (1), referitor la Birmania sau la birmani. – Din n. pr. Birmania (derivat regresiv).

BIRMAN, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) din Birmania. ◊ (s. f.) limbă din familia sino-tibetană vorbită de birmani. (< fr. birman)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

birman adj. m., s. m., pl. birmani; adj. f., s. f. birma, pl. birmane

birman adj. m., s. m., pl. birmani; adj. f., s. f. birmană, pl. birmane

birman s. m., adj. m., pl. birmani; f. sg. birmană, g.-d. art. birmanei, pl. birmane

birma (limbă) s. f., g.-d. art. birmanei

birma (limbă) s. f., g.-d. art. birmanei

Intrare: birman (adj.)
birman1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • birman
  • birmanul
  • birmanu‑
  • birma
  • birmana
plural
  • birmani
  • birmanii
  • birmane
  • birmanele
genitiv-dativ singular
  • birman
  • birmanului
  • birmane
  • birmanei
plural
  • birmani
  • birmanilor
  • birmane
  • birmanelor
vocativ singular
plural
Intrare: birman (s.m.)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • birman
  • birmanul
  • birmanu‑
plural
  • birmani
  • birmanii
genitiv-dativ singular
  • birman
  • birmanului
plural
  • birmani
  • birmanilor
vocativ singular
  • birmanule
  • birmane
plural
  • birmanilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

birman, birmaadjectiv

etimologie:

birman, birmanisubstantiv masculin
birma, birmanesubstantiv feminin

  • 1. Persoană care face parte din populația Birmaniei (astăzi Uniunea Myanmar) sau care este originară de acolo. DEX '09 DEX '98 MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.