7 definiții pentru biomagnetism


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

biomagnetísm sn [At: DN3 / Pl: ~e / E: fr biomagnétisme] Parte a biofizicii (1) care studiază câmpurile magnetice generate de structurile biologice și efectele lor asupra organismelor vii.

BIOMAGNETÍSM s.n. Capitol al biofizicii care se ocupă cu studiul câmpurilor magnetice generate de structurile biologice, precum și cu acțiunea acestora asupra organismelor vii. [< fr. biomagnétisme].

BIOMAGNETÍSM s. n. capitol al biofizicii care studiază câmpurile magnetice generate de structurile biologice, precum și acțiunea acestora asupra organismelor vii. (< fr. biomagnétisme)

biomagnetísm s. n. Capitol al biofizicii care se ocupă cu studiul câmpurilor magnetice generate de ființele biologice ◊ „Unul dintre subiectele abordate în cadrul congresului l-a constituit biomagnetismul, numeroase comunicări referindu-se la sensibilitatea corpului uman față de fenomenele magnetice.” R.l. 25 V 81 p. 6 (din fr. biomagnétisme; DN3)

BIOMAGNETÍSM n. Magnetism generat de structurile biologice. /<fr. biomagnétisme


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

Intrare: biomagnetism
biomagnetism substantiv neutru
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • biomagnetism
  • biomagnetismul
  • biomagnetismu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • biomagnetism
  • biomagnetismului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)