8 definiții pentru biogenetic
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BIOGENÉTIC, -Ă, biogenetici, -ce, adj. Care se referă la biogeneză, care aparține biogenezei. [Pr.: bi-o-] – Din fr. biogénétique.
biogenétic, ~ă [At: DEX2 / P: bi-o~ / Pl: ~ici, ~ice / E: fr biogénetique] 1 De biogeneză. 2 Referitor la biogenetică. 3 Care aparține biogeneticii.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BIOGENÉTIC, -Ă, biogenetici, -ce, adj. Care se referă la biogeneză, care aparține biogenezei. [Pr.: -bi-o-] – Din fr. biogénétique.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de paula
- acțiuni
BIOGENÉTIC, -Ă adj. Referitor la biogeneză. [< fr. biogénétique].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
BIOGENÉTIC, -Ă I. adj. referitor la biogenetică. II. s. f. studiul apariției și evoluției vieții; biogenie. (< fr. biogénétique)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
BIOGENÉTIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de biogeneză; propriu biogenezei. [Sil. bi-o-] /<fr. biogénétique
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
biogenétic (bi-o-) adj. m., pl. biogenétici; f. biogenétică, pl. biogenétice
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
biogenétic adj. (sil. bi-o-) → genetic
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: bi-o-
adjectiv (A10) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
biogenetic
- 1. Care se referă la biogeneză, care aparține biogenezei.surse: DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- limba franceză biogénétiquesurse: DEX '09 DEX '98 DN