BIOENERGIE, bioenergii, s. f. Energie produsă prin activitatea fiziologică a organismelor vii. [Pr.: bi-o-] – Din engl. bioenergy.

bioenergie sf [At: DEX² / P: bi-o-e-ner-gi-e / Pl: ~ii / E: eg bioenergy] Energie de natură organică.

bioenergie s.f. 1 Energia consumată sau eliberată în procedele biologice. 2 (psih.) Doctrină psihologică elaborată de Wilhelm Reich, medic și psihanalist austriac, în cadrul căreia, pe baza „energiei somatice” și a „energiei mentale”, sînt formulate diferite practici terapeutice, utilizînd contactul corporal, masajul sau eliberarea expresiei emoționale. • sil. bi-o-. g.-d. -iei. /<fr. bioénergie, engl. bioenergy; cf. gr. βίος „viață”, ἐνέργεια „acțiune, forța”.

BIOENERGIE s. f. Energie de natură organică. [Pr.: bi-o-e-] – Din engl. bioenergy.

BIOENERGIE s. f. energie generată de activitatea organismelor vii. (< engl. bioenergy)

bioenergie s. f. Energie de natură organică ◊ „În anul 2000, în ansamblul balanței energetice mondiale: petrolul va constitui 30 la sută din această balanță; cărbunele și derivații – 13 la sută; energia nucleară – 12 la sută; hidroenergia și energia solară – câte 5 la sută; bioenergia, 2 până la 5 la sută; geotermia – 2 la sută și energia eoliană – 1 la sută.” Sc. 3 II 78 p. 8. „«Bioenergia» deschide largi perspective. Organismele vii – sursă inepuizabilă de produse energetice. Microbi «dresați» depoluează mediul înconjurător, produc hrană și biopesticide, vaccinuri și hormoni.” Sc. 11 II 78 p. 5. ◊ „Dl. I.I. poate vindeca prin bioenergie.” Ev.z. 1 VI 93 p. 2; v. și R.l. 17 V 80 p. 6 (din engl. bioenergy; DTN 1977; DEX-S)

bioenergie (desp. bi-o-) s. f., art. bioenergia, g.-d. art. bioenergiei; pl. bioenergii, art. bioenergiile (desp. -gi-i-)

bioenergie (bi-o-) s. f., art. bioenergia, g.-d. art. bioenergiei; pl. bioenergii, art. bioenergiile

bioenergie s. f., g.-d. art. bioenergiei; pl. bioenergii

BIOENERGÍE ({i} < bio + energie) s. f. Energie produsă prin activitatea fiziologică a organismelor vii (electrică, termică, luminoasă etc.). În concepția medicinii orientale, b. reprezintă componenta imaterială a corpului.