7 definiții pentru binișel
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
binișél sn [At: IORGA, S. D. VI, 109 / V: ben-, benișal / Pl: ~e / E: biniș + -el] 1-2 (Șhp) Biniș (2) (mic).
binișel s.n. (înv.) Dim. al lui biniș. • pl. -e. și benișel s.n. /v. biniș.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
BINIȘÉL, binișele, s. n. (Învechit) Diminutiv al lui biniș. (Atestat în forma benișel) Un benișel de felendreș albastru blănit cu samur, a căruia mtnice. atîrnau dincipoi. NEGRUZZI, S. I 145. – Variantă: benișel s. n.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
benișél sn vz binișel
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
benișel s.n. v. binișel.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
BENIȘÉL s. n. v. binișel.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
benișel n. beniș femeiesc mai scurt: benișel de felendreș albastru NEGR.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: binișel
binișel substantiv neutru
| substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
benișel substantiv neutru
| substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
binișel, binișelesubstantiv neutru
- 1. Diminutiv al lui biniș. DLRLC
- Un benișel de felendreș albastru blănit cu samur, a căruia mînice atîrnau dinapoi. NEGRUZZI, S. I 145. DLRLC
-
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.