2 definiții pentru bigeminat
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BIGEMINÁT, -Ă adj. 1. (despre frunze) cu pețiol comun divizat în două. 2. (despre puls) a cărui pulsație normală este urmată de o extrasistolă. 3. (despre golul unei ferestre, uși) divizat în patru părți. (< fr. bigéminé)
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
bigeminát adj. m., pl. bigemináți; f. sg. bigeminátă, pl. bigemináte
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: bigeminat
bigeminat adjectiv
| adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)