4 definiții pentru bidă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bídă1 sf [At: COMAN, GL. / Pl: ~de / E: nct ] (Reg) Glumă.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

bídă, bide, (bdidă), s.f. – (reg.) 1. Prostituată (DRT, 2010). 2. Necaz, pacoste, supărare (Bud, 1908; Papahagi, 1925): „Mânca-ți-ar bida gura” (Bârlea, 1924, I: 304). 3. Mizerie (DRT, 2010). ♦ (onom.) Bide, Bidea, nume de familie (11 persoane cu aceste nume, în Maramureș, în 2007). – Din sl. beda, ucr. bida (MDA).

bídă, bide, (bdidă), s.f. – Necaz, pacoste, supărare (Bud 1908; Papahagi 1925): „Mânca-ți-ar bida gura” (Bârlea 1924 I: 304). – Din obidă „chin, durere, zbucium” (< sl. obida).

Intrare: bidă
bidă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.