2 definiții pentru bicornat


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BICORNÁT, -Ă adj. cu două antene sau coarne; bicorn (1). (< engl. bicornate, fr. bicornu)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

bicornát adj. m., pl. bicornáți; f. sg. bicornátă, pl. bicornáte

Intrare: bicornat
bicornat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bicornat
  • bicornatul
  • bicornatu‑
  • bicorna
  • bicornata
plural
  • bicornați
  • bicornații
  • bicornate
  • bicornatele
genitiv-dativ singular
  • bicornat
  • bicornatului
  • bicornate
  • bicornatei
plural
  • bicornați
  • bicornaților
  • bicornate
  • bicornatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)