O definiție pentru betyl
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BETYL s. n. (la arabi) piatră neagră care însoțea tribul în deplasările sale, purtată ca obiect sacru, ocrotitor, într-un cort montat pe o cămilă, cu un cortegiu de prezicători, toboșari și femei dansând. (< fr. bétyle)
Intrare: betyl
substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
betylsubstantiv neutru
- 1. (La arabi) Piatră neagră care însoțea tribul în deplasările sale, purtată ca obiect sacru, ocrotitor, într-un cort montat pe o cămilă, cu un cortegiu de prezicători, toboșari și femei dansând. MDN '00
etimologie:
- bétyle MDN '00